Proiect „Integrare active prin educație și implicare socială!”

DEZVOLTAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE

 

CUPRINS:

  • Comunicare- Aspecte generale. De ce comunicarea este importantă pentru copii și tineri?
  • Metode de dezvoltare a abilităților sociale și de comunicare pentru copii și tineri. Comunicarea asertivă
  • Ce înseamnă să fii asertiv?

 

1. Comunicare- aspecte generale. De ce comunicarea este importantă pentru copii și tineri?

   Comunicarea este fundamentală pentru dezvoltarea copiilor; copiii trebuie să poată înțelege și să fie înțeleși. Comunicarea stă baza relațiilor și este esențială pentru învățare, joc și interacțiune socială. Comunicarea nu înseamnă a rosti câteva cuvinte, înseamnă înțelegere, ascultare, empatie, dicție, atenție și multe altele. Este mai mult decât un simplu cuvânt, este un mod de viață.

  Atunci când oamenii se înţeleg între ei, înseamnă că au „abilităţi sociale” bune. Oamenii îşi dezvoltă abilităţile sociale pe măsură ce relaţionează unii cu ceilalţi, învaţă despre ei înşişi şi iau în considerare sentimentele celorlalţi.Este foarte important ca toată lumea să aibă aceste abilităţi sociale bune. Pentru a face parte dintr-un grup – fie el familie, grup de prieteni sau chiar colegi de clasă la şcoală – este necesară prezenţa abilităţilor sociale.

   Abilităţile sociale sunt mai mult decât bune maniere. Abilitățile sociale bune permit oamenilor:

• să acorde şi să primească atenţie, afecţiune sau ajutor;

• să își exprime nevoi, sentimente şi drepturi într-un mod acceptabil;

• să comunice eficient.

 

2. Metode de dezvoltare a abilităților sociale și de comunicare pentru copii și tineri. Comunicarea asertivă

Comunicarea este un proces activ de transmitere și recepționare de informații. Pentru ca această comunicare să se poata realiza sunt necesare:

- ascultarea activă;

- înțelegerea mesajului transmis;

- interpretarea limbajului nonverbal;

- susținerea conversației.

Pentru o comunicare corectă este necesar să respectăm două reguli de bază:

- transmiterea mesajului clar și concis;

- ascultarea activă și înțelegerea mesajului pe care celalalt îl transmite.

Sunt recunoscute în literatură de specialitate 4 stiluri de comunicare:

 

- Comunicarea pasivă: în general se foloseşte acest stil pentru a evita un posibil conflict, persoană nu îşi exprimă părerea şi îi este extrem de greu să spună „nu” când i se cere ceva. Adese acest stil poate crea frustrării, sentimente de neputinţa şi inferioritate,

- Comunicarea agresivă: exact opusul pasivului, aici se foloseşte intimidarea şi exercitarea controlului asupra interlocutorului, îl întrerupe, vorbeşte peste alţii, se crede mai valoros decât alţii

- Comunicarea pasiv-agresiva: ilustrat foarte reprezentativ prin sarcasm şi ironie. Este pasiv din caza faptului că opinia nu este exprima direct faţă de aceeaşi persoană, și agresiv prin comentarii răutăcioase sub formă de glume.

- Comunicare asertivă: reprezintă exprimarea opiniei în mod clar, deschis, fără să lezezi cealaltă persoană, ţinând cont de opinia sa. Se pune accentul pe egalitatea dintre persoane, astfel nu se doreşte dominare celuilalt dar nici supunerea noastră față de el.

3. Ce înseamnă să fii asertiv?

   Să fii asertiv nu înseamnă să fii mereu de acord cu celălalt şi să îi dai dreptate, ci tocmai să ai puterea de a te exprima liber, să spui „nu” când asta îţi doreşti, să îţi poţi exprima clar emoţiile şi intenţiile. În acelaşi timp trebuie să fii un ascultător activ, să nu judeci şi să nu faci presupuneri nejustificate. Acest tip de comunicare este în mod natural însoţit de componente nonverbale: gesturi, tonalitatea vocii şi mimica care ar trebui să fie în concordanţă cu cele spuse, să ajute la înţelegerea mesajului. Altfel, în condiţie de opoziţie, ar putea să se interpreteze ca ipocrizie sau batjocora.

   Contactul vizual cu interlocutorul este un lucru extrem de important, astfel se poate confirma dacă mesajul este înţeles, dacă sunt necesare adăugiri sau clarificări. Putem cere informaţii suplimentare pentru a fi cât mai ancoraţi în subiect şi pentru a înţelege corect ce ni se transmite.

   Tonul neutru poate fi adesea sănătos când ne confruntăm cu un conflict sau vrem să ne facem înţeleşi fără zori de izbândă dacă se foloseşte altă metodă.

   Este important să accentuăm faptul că vorbim în maniera subiectivă, exprimam propriile gânduri şi percepţii. Plăcut ar fi să înlocuim expresii de tipul „trebuie, e nevoie, e necesar” cu „mi-ar plăcea, ar fi de ajutor să” şi să exprimi subiectiv ceea ce dorim, „eu cred, eu simt, sunt de părere că”.

   Pentru că mesajul nostru să fie înţeles trebuie să ne exprimăm sentimentele şi aşteptările/dorinţele într-un mod explicit. Să fii asertiv însemna şi să fii onest cu tine însuţi şi în interacţiunile cu ceilalţi, fii autentic, asta implică să accepţi când greşeşti să ştii să ceri ajutorul.

  Este în regulă să nu ai toate răspunsurile, necesită timp pe care trebuie să îl ceri.

- învaţă să-ţi cunoşti propriilor valori şi limite, valorifică-le;

- descoperă cum poți să descrii ceea ce vrei şi ceea ce ai nevoie, nimeni nu poate face asta în locul tău;

- nu poţi controla comportamentul şi ceea ce fac oamenii din jurul tău, dar ceea ce poţi face este să te reglezi pe tine şi reacţiile pe care le ai vis-a-vis de situaţie;

- acceptă feedback-ul atât pozitiv cât şi pe cel constructiv;

- ia-ţi timp pentru a răspunde;

- învaţă să spui şi „nu”;

- acest tip de comunicare nu este o trăsătură de personalitate, ci o abilitate ce poate fi dezvoltată;

   Au  fost făcute studii pe diferenţe culturale în ceea ce înseamnă percepţia supra asertivităţii, iar astfel în culturile colectiviste, precum cele din Asia ar putea părea un comportament nepotrivit, poate fi perceput că lipsit de respect şi să aibă efecte negative asupra relaţiei. Acest fapt nu se aplica in cultura europeana sau americană, ci din potrivă este încurajat încă din clasele primare exersarea lui. Diferenţe există şi între genuri, femeile fiind mai puţin asertive şi mai predispuse spre subjugare ecat par a fi bărbații. Dar cel mai adesea asertivitatea depinde de context, o persoană putând să se manifeste diferit în situaţii distincte.

   Prietenii, când comunică între ei aleg acest stil căci se crește încredrea în sine și în final se consolidează relația.

                În concluzie, comunicarea asertivă este cheia succesului în activitățile desfășurate zilnic.

 

 

 

 

 

 

 Proiect „Integrare active prin educație și implicare socială!”

ADICȚIILE ȘI REȚELELE DE SOCIALIZARE

 

CUPRINS:

  •  Rețelele de socializare – dependență sau aliat în era vitezei?
  • La ce nevoi răspunde social media?
  • Cum se manifestă dependența față de rețelele de socializare?
  • Efectele negative ale rețelelor de socializare asupra sănătății mintale
  • Cum să diminuezi efectele negative ale rețelelor de socializare?

 

1.       Rețelele de socializare – dependență sau aliat în era vitezei?

Rețele de socializare?! Probabil nu mai reprezintă pentru nimeni un mister! Conform Wikipedia, social media constă într-un grup de instrumente (aplicații) cu ajutorul cărora putem să ne conectăm la miliarde de oameni din toată lumea. Mai exact la 2.41 miliarde de utilizatori activi per luna (conform zephoria.com). Dar pentru ca acest lucru să poată fi posibil, aceste soft-uri au nevoie de ajutor să funcționeze, sunt susținute de tehnologie. Laptopurile, tabletele, telefoanele mobile sunt cele care fac posibilă conexiunea la internet și apoi la o persoană dragă nouă. Sau chiar la o comunitate întreagă!

Trăind într-o lume din ce în ce mai digitalizată, unde viteza este cuvântul cheie, a fi conectat la tot ce mișcă pe Glob reprezintă de cele mai multe ori o nevoie reală. De exemplu, pentru cele 10 milioane de utilizatori români de pe Facebook, conectarea la internet și la această rețea de socializare poate fi o adevărată oportunitate de a evada de la rutina zilnică.

2.       La ce nevoi răspunde social media?

Interacțiunea socială este adânc imprimată în ADN-ul nostru. Dintotdeauna oamenii au depins unii de alții pentru sprijin emoțional, împlinire profesională, educație, împlinirea obiectivelor. În era tehnologiei, acest lucru este posibil doar cu un click. Rețelele de socializare ne permit să aflăm informații, să legăm prietenii, să simțim ce înseamnă apartenența la un grup sau o cauză, sau ne ajută să facem o pauză în timpul programului aglomerat de la birou. Așadar, ne folosim de social media pentru a ne satisface, în general, următoarele 5 categorii de nevoi:

  • nevoi cognitive: culegerea informațiilor, supraveghere și înțelegere;
  • nevoi afective: estetice și experiențe emoționale;
  • nevoi de integrare personală: creșterea încrederii în sine și a credibilității;
  • nevoi de integrare socială: relații cu prietenii și familia;
  • nevoi de eliberare a tensiunii: escapism și diversiune.

 

      3.      Cum se manifestă dependența față de rețelele de socializare?

Tot mai multe rapoarte și studii, menționează faptul că generația Y (generația din prezent), a făcut din social media o prioritate de viață. Utilizarea din ce în ce mai mult a rețelelor de socializare, le aduce satisfacții reale care se pot transforma însă în adicții. Like-urile, comentariile pozitive, share-urile, pot declanșa anumite sentimente de mândrie cu privire la stima de sine, însă în același timp o pot și scădea, dacă aprecierile respective lipsesc cu desăvârșire sau sunt negative.

Rețele de socializare precum Facebook, Instagram, WhatsApp, Linkedln, Messenger, Twitter etc, activează centre de recompensare din creierul uman, unde se eliberează dopamina care creează sentimentul de dorință și plăcere. Această substanță este atât de puternică, încât cercetările au arătat faptul că abținându-te de la a posta o poză sau un comentariu, poate fi mai greu decât să te abții de la consumul de țigări sau de alcool. Același lucru se aplică și când vorbim despre verificarea notificărilor venite dinspre aceste rețele de socializare. Așa cum nu te poți abține din a da scroll continuu, în același mod nu poți ignora nici alertele. Aceste verificări obsesive sunt de fapt simptome care îți comunică în subconștient că ceva nu este în regulă cu comportamentul tău. Astfel, fără să-ți dai seama, te poți alege cu frustrări, îți pot scădea stima de sine și capacitatea de concentrare. Treptat ajungi chiar să

  • te deconectezi de lumea reală,
  • te izolezi în singurătate,
  • să-ți degradezi relațiile cu familia și prietenii
  • chiar să-ți distrugi cariera.

Probabil nici cu somnul nu vei mai fi bun prieten.

În urma unui studiu realizat de către Universitatea Salford, a reieșit faptul că 50% dintre participanți (aproximativ 300 de persoane), au simțit o diminuare a stării lor de bine în urma folosirii rețelelor de social media. Acest lucru se întâmplă pentru că persoanele care folosesc social media se compară mereu cu realizările celorlalți, ceea ce le scade încrederea în sine. Iar mai mult de jumătate dintre respondenți au declarat că se simt „îngrijorați sau inconfortabil”, uneori, din cauza imposibilității de a accesa conturile de Facebook sau de e-mail.

Dacă toți acești factori se aliniază împotriva ta, pot pune în pericol o viață echilibrată, mărind riscul apariției depresiei și al anxietății.

       4.       Efectele negative ale rețelelor de socializare asupra sănătății mintale

Experiența pe care o ai cu rețelele de social media are o legătură directă cu sănătatea ta mintală, iar reprezentată grafic, această legătură ar arăta în felul următor:

  • Provoacă anxietate și depresie;
  • Provoacă scăderea încrederii în sine;
  • Afectează calitatea somnului;
  • Creează dependență;
  • Provoacă senimente de singurătate.

Dacă  simți că te afli în punctul în care consumul de social media are efecte negative asupra calității vieții tale, poți să contactezi oricând un specialist care să te ajute să-ți înțelegi mai bine propriile gânduri și trăiri, cu scopul de a le elimina pe cele negative și de a trata o posibilă dependență.

 

5.       Cum să diminuezi efectele negative ale rețelelor de socializare?

Conform Globalwebindex, în 2018, timpul petrecut în medie de o persoană pe rețelele de socializare a fost de 2 ore și 22 minute. Foarte mult timp dacă luăm în considerare toate activitățile zilnice și timpul limitat la 24 de ore al unei zile. Dacă simți că timpul petrecut pe rețelele de socializare nu îți aduce beneficii, limitează-l! Un studiu realizat de facultatea din Pennsylvania sugerează să petrecem maxim 30 de minute pe zi, pe rețelele de social media. Vorbim despre o jumătate de oră, adică 21% din media menționată mai devreme. Concluzia studiului fiind aceea că diminuarea timpului petrecut pe rețelele de socializare duce la micșorarea șanselor de dependență, la reducerea depresiei și a stării de singurătate.

Te poți bucura de beneficiile social media, evitându-i efectele nocive, atât timp cât știi cum să-ți dozezi durata și să alegi modul în care îți petreci acest timp.

Iată 4 metode prin care poți transforma social media în aliatul tău:

  • limitează-te la cele 30 de minute mai sus menționate, sau de ce nu, chiar la mai puține,
  • dă unfollow tuturor celor care îți creează o stare de disconfort emoțional,
  • petrece într-un mod productiv timpul pe rețelele de socializare,
  • fă o detoxificare de social media preț de câteva săptămâni sau luni.

La final de zi, experiența cu social media te face să te simți bine sau, dimpotrivă, îți adâncește starea de disconfort și neîncredere în propria persoană. Dacă te dărâmă sau îți ridică moralul depinde doar de tine. Creează o bună experiență online astfel încât timpul petrecut pe rețelele de socializare să îți aducă satisfacții, să te inspire, să te facă să te simți bine!

 

 

 

 

 Comunicat de presă

 „Integrare activă prin educație și implicare socială!”

 

 

În perioada octombrie 2020-septembrie 2021, Asociația CENTRUL DIECEZAN CARITAS IAŞI implementează proiectul „Integrare activă prin educație și implicare socială!”

  Scopul principal al acestui proiect este de a dezvolta un program de integrare socială structurat pe: dezvoltarea personală prin îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor în domeniul IT, întărirea suportului emoțional, creșterea accesului la informații sigure, creșterea importanței acordată educației și dezvoltare comunitară prin conștientizarea implicării în viața comunității.

 Grupurile țintă sunt reprezentate de copii de vârstă școlară mică, adolescenți, tineri și familii în dificultate, beneficiari de la trei programe sociale ale Asociației Centrul Diecezan Caritas Iași respectiv Centrul de Plasament „Sfântul Iosif”, Centrul de Resurse pentru Copii și Tineri „Don Bosco” și Centrul de Resurse pentru Familii, dar și comunitatea ieșeană.

 Activitățile proiectului sunt orientate pe cinci direcții de acțiune:

  • grupe de lucru cu cele trei categorii de beneficiari în vederea dezvoltării abilităților necesare în plan socio-educațional;
  • lucrul cu persoanele aflate în situații de risc;
  • întărirea suportului emoțional, informațional și a sprijinului intra-familial;
  • activități de instruire a voluntarilor ce necesită pregătire practică în plan social;
  • dezvoltarea asociației prin formarea specialiștilor și a conceptului de responsabilitate socială în rândul comunității ieșene.

 

Proiectul "Integrare activă prin educație și implicare socială!” este finanțat de Primăria Municipiului Iași prin Programul pentru acordarea de finanțări nerambursabile, în conformitate cu prevederile Legii nr.350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.

 

Cu multă dedicare și implicare, cu activități multiple, reușim să schimbăm destinele celor aflați în nevoie!

 

 Mai multe informaţii privind acest proiect puteţi obţine la telefon: 0232-210085; 0729/550049,e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Persoană de contact: Mariana Ursan, manager  proiect.