O forma utila de a ilustra conflictul de ambivalenta este prin metafora balantei sau a leaganului (Janis si Mann, 1977). Persoanele experimenteaza motivatii opuse in care exista atatea avantaje cate costuri in ambele parti ale conflictului. (Sa fii constient ca aceasta nu este o explicatie pentru comportamentele adictive, ci o apropiere descriptiva pe care o consideram utila). Exista doua tipuri de greutate in ambele parti ale balantei. Una se refera la beneficiile percepute in urma unui curs particular de actiune (cum ar fi sa bea in continuare). Cealalta se refera la costurile percepute sau dezavantajele unui curs de actiune alternativ (cum ar fi sa renunte la bautura). Un alt aspect al acestei balante este conflictul de apropiere – evitare: pe masura ce greutatea incepe sa cedeze in unul din locuri, persoana tinde sa se resitueze in (si sa schimbe greutatea) locul opus.

  

O alta forma de a ilustra aceasta este prin intermediul “fisei balantei decizionale” care se poate utiliza pentru a specifica ce percepe persoana ca beneficiu si ce percepe ca fiind cost, asociate unui comportament determinat (vezi, Orford, 1985). Un exemplu este cel aratat in tabelul alaturat, in legatura cu consumul de alcool. Dupa cum putem observa aici, balanta decizionala (si naturaletea ambivalentei unei persoane) poate fi destul de complexa si sa cuprinda o serie de pro si contra pentru fiecare dintre optiunile existente la aceasta persoana. Este important de subliniat ca persoana poate experimenta ambivalenta indiferent de optiunea favorita.. Daca cineva se mentine abstinent, de exemplu, cateodata se simte ambivalent in legatura cu starea mentionata – vor exista costuri si beneficii asociate cu aceasta stare – . Astfel de persoana, si daca este si daca nu este constienta, are asteptari particulare asupra carora apar efectele pozitive si negative ale unei alegeri alternative (de ex. bautura) si de asemenea se va simti probabil ambivalent asupra optiunii sale. Forma in care aceste forte opuse se echilibreaza intr-un anumit punct, determina daca persoana se va lasa sau va renunta. Asteptarile indicate in tabel sunt cele ale pacientului, si terapeutul poate analiza in detaliu, la alegere, validitatea vreuneia dintre ele. Balanta decizionala poate fi folosita cu interviul motivational pentru a aprofunda aeasta stare de ambivalenta, pentru a clarifica factorii motivationali opusi, si pentru a stimula persoana spre schimbare.

 

Un pericol serios intr-un model de acest tip este cel de simplificare excesiva. Nu vrem sa spunem ca pacientii sunt mereu cunoscatori constienti ai procesului balantei decizionale, dar ca atunci cand sunt constienti asupra unui lucru vor actiona ca si contabili inaintea deciziilor rationale. Elementele acestei balante, spre deosebire de bilantul unei firme, nu se rezuma la o forma simpla. Valoarea fiecarui item poate varia de-a lungul timpului. Elementele listei se grupeaza in sine, si o schimbare a unuia dintre ele inseamna schimbare si pentru rest. Aproape prin definitie, balanta decizionala a unui pacient este plina de contradictii: “Stiu ca imi face rau dar am nevoie de el”. Atat pentru pacient cat si pentru terapeut, ambivalenta poate fi confuza, frustranta si dificil de inteles.

 

Este important sa insistam in ciuda acestor obstacole, ambivalenta fiind adeseori nucleul problemei. Terapia acestor aspecte solicita o cantitate de rabdare si toleranta considerabila cu privire la ambiguitate. De asemenea este de ajutor un respect profund pentru pacienti,  ca si o “dragoste pentru joc” in sine – o fascinatie pentru fiecare persoana noua si situatie noua.

 

Continuarea modului de a bea

Schimbarea modului de a bea

Beneficii

Costuri

Beneficii

Costuri

Ma ajuta sa ma relaxez

As putea sa-mi pierd casnicia

Casnicie mai fericita   

Nu stiu ce va fi cu prietenii mei

Imi place

Este un exemplu prost pentru copiii mei

Mai mult timp pentru familia mea

Nu voi mai avea nici un mod de a ma relaxa

 

Imi afecteaza sanatatea

Ma simt mai bine

 

 

Cheltui enorm de multi bani

Imi rezolv problemele economice

 

 

Imi afecteaza creierul

 

 

 

As putea s-mi pierd serviciul

 

 

 

Imi pierd timpul si viata

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie:

 

Dr. Gabriel Cicu, Introducere în interviul motivațional.

 

 

Cuprins:

·         Dezvoltarea legislativă în domeniul drogurilor;

·         Urmărirea penală și practica judiciară

·         Prevenirea și asistența integrată a consumului de droguri

·         Asistența integrată a persoanelor consumatoare de droguri

 

·         Dezvoltarea legislativă în domeniul drogurilor:

Legislaţia modernă în domeniul drogurilor debutează, în România, cu Legea pentru combaterea abuzului de stupefiante din 1928, în care sunt enumerate substanţele considerate a fi stupefiante (opiul şi preparatele sale sub orice formă, cocaina şi derivaţii săi, hashishul şi preparatele sale, eterul în stare pură ori amestecat cu orice substanţă, precum şi alte substanţe naturale ori sintetice cu efecte similare).

Codul Penal din 1968 conţinea prevederi, la articolul 312, referitoare la producerea, deţinerea sau orice operaţiune privind circulaţia produselor ori substanţelor stupefiante sau toxice, cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conţin astfel de substanţe ori experimentarea produselor sau substanţelor toxice, toate acestea fără drept. Pedeapsa consta în închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi sau de la 15 la 25 de ani sau chiar închisoare pe viaţă dacă infracţiunea era comisă.

Legea nr. 73/1969 privind regimul produselor şi al substanţelor stupefiante stabilea cadrul normativ de reglementare a circuitului licit al produselor şi al substanţelor stupefiante, în conformitate cu convenţiile internaţionale în materie. Prin adoptarea acestei legi au fost abrogate toate dispoziţiile anterioare. În consecinţă, au fost adoptate Instrucţiunile nr. 103/1970, în care au erau prevăzute lista substanţelor şi a produselor stupefiante supuse acestui regim juridic şi procedurile şi formularele utilizate de instituţiile competente.

Convenţia Unică asupra Stupefiantelor din 1961 a fost transpusă în legislaţia domestică prin  Decretul nr. 626/1973

În 1979 este emis Decretul nr. 466 referitor la  regimul substanţelor toxice, între care sunt incluse şi unele dintre substanţele chimice esenţiale şi precursorii, precum şi câteva dintre substanţele cu efect psihotrop prevăzute în Convenţia din 1971. Acesta definea noţiunea de trafic şi regimul sancţionator.

În anul 1991 a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 75 prin care s-a stabilit cadrul sancţionator al contravenţiilor la normele privind regimul produselor şi substanţelor stupefiante. Sub incidenţa acestei hotărâri intră toate faptele care, conform circumstanţelor în care au fost comise, nu constituie infracţiuni (în general fapte legate de nerespectarea măsurilor privind obţinerea licenţelor şi a autorizaţiilor de operare cu substanţe aflate sub control, eliberarea din farmacii a medicamentelor cu conţinut stupefiant sau psihotrop fără prescripţie, nerespectarea obligaţiilor privind raportarea periodică a cantităţilor şi operaţiunilor cu astfel de substanţe etc.).

În anul 1992 a fost adoptată Legea nr. 118 prin care au fost preluate în legislaţia internă prevederile celor două Convenţii cu privire la stupefiante şi substanţe psihotrope (1971 şi 1988).

Ca urmare a intensificării consumului şi traficului de droguri, în anul 2000 a fost adoptată Legea nr. 143 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri. Aceasta stabilea infracţiunile şi sancţiunile pentru traficul de droguri şi consumul fără prescripţie medicală. Listele anexă sunt adoptate în deplină concordanţă cu anexele la cele trei Convenţii internaţionale (1961, 1971 şi 1988). Tot atunci au început să se cristalizeze primele politici sectoriale antidrog. În anul 2005, Legea nr. 339 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope a abrogat Legea nr. 73/1969. Pe lângă alte elemente de noutate, legea prevede condiţiile în care călătorii pot deţine medicamente ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope.

Legea nr. 143/2000 a fost modificată şi completată în 2004 prin Legea nr. 522. Acest act normativ are drept scop clarificarea sau introducerea unor elemente noi legate de asistenţa consumatorilor de droguri, măsurile de reducere a riscurilor asociate, circuitul informaţional etc.  De asemenea, au fost introduse prevederi noi în domeniul prevenirii consumului de droguri, care să reechilibreze balanţa între reducerea cererii şi cea a ofertei de droguri.  De asemenea, a fost reconsiderată poziţia faţă de consumatorii de droguri prin abordarea patologiei acestora din perspectivă biologică şi socială. Ca element de noutate au fost introduse şi definite noţiuni distincte pentru consumator şi consumator dependent. Apar definiţi termenii de circuit terapeutic, evaluare a consumatorului etc. iar sancţiunile aplicate pentru infracţiuni la regimul drogurilor sunt diferite în funcţie de categoria de risc din care face parte drogul.

În anul 2003 a fost adoptată prima strategie antidrog, pentru perioada 2003-2004, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 154/2003, urmată de strategia din 2005, pentru perioada 2005-2012, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 73/2005, şi Planul de acţiune pentru perioada 2005-2008, acestea din urmă fiind elaborate în deplină concordanţă cu strategia europeană în domeniu. In present, este in implementare SNA 2013 -2020.

În domeniul medical, Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) a emis Ordinul nr. 372/2006 privind Normele de aplicare a Legii Sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, prin care sunt reglementate măsurile de promovare şi apărare a sănătăţii mintale, precum şi de prevenire a îmbolnăvirilor psihice. De asemenea, există şi prevederi referitoare la întărirea colaborării dintre instituţiile abilitate să ia măsuri în domeniul sănătăţii mintale şi al protecţiei persoanelor cu tulburări psihice, responsabilităţile în aplicarea acestui ordin revenind mai multor ministere şi structuri guvernamentale. Printre instituţiile abilitate să ia măsuri pentru apărarea şi promovarea sănătăţii mintale, prevenirea şi tratamentul tulburărilor psihice se numără şi ANA.

În domeniul sănătăţii mintale, cadrul organizaţional a fost consolidat prin înfiinţarea Centrului Naţional de Sănătate Mintală, în cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, prin Ordinul nr. 373 din 2 mai 2006. Centrul reprezintă un for tehnic şi metodologic de promovare, monitorizare şi evaluare a activităţilor în domeniul sănătăţii mintale. Începând cu anul 2007 are printre altele responsabilitatea şi coordonarea Subprogramului 2.13 Tratamentul Toxicodependenţelor, finanţat prin bugetul Ministerului Sănătăţii Publice

Pentru consolidarea sistemului integrat de asistenţă medicală, psihologică şi socială acordată consumatorilor de droguri, au fost emise o serie de reglementari cu rolul de a asigura standardizarea modului de acţiune la nivelul tuturor furnizorilor de servicii: Decizia nr. 16 din 2 octombrie 2006 pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul asistenţei consumatorului de droguri şi Decizia nr. 17 din 2 octombrie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, modificare şi implementare a planului individualizat de asistenţă a consumatorului de droguri

Evoluţii recente:

După intrarea în vigoare a noului Cod Penal, aflat în fază de proiect, în cazul în care un procuror este sesizat de poliţie în legătură cu consumatori de droguri care nu au comis şi alte fapte penale, acesta va avea posibilitatea de a decide neînceperea urmării penale şi trimiterea persoanelor în cauză la Centrul de Evaluare, Prevenire şi Consiliere Antidrog cel mai apropiat, pentru a fi evaluate din acest punct de vedere şi incluse în programe de tratament.

 

·         Urmărirea penală și practica judiciară

Infracţiunile la regimul drogurilor şi al precursorilor se află în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Urmărirea penală pentru aceste infracţiuni se desfăşoară, ca în toate celelalte situaţii, conform Codului de Procedură Penală.

Procurorii întocmesc dosare penale pentru persoanele care comit faptele prevăzute de legile anterior menţionate şi deleagă responsabilitatea instrumentării acestor dosare unităţii specializate a poliţiei. Când dosarul este instrumentat, procurorul de caz întocmeşte un rechizitoriu pe care îl înaintează instanţei de judecată. Judecătorul decide sentinţa în funcţie de gravitatea faptei şi de circumstanţele agravante, respectiv atenuante.

Din anul 2006, prin reţeaua teritorială de centre, Agenţia Naţională Antidrog a început să colaboreze cu Serviciile de probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, în vederea asigurării unei asistenţe adecvate persoanelor care au săvârşit infracţiuni şi care figurează în evidenţa acestor servicii ca fiind consumatoare de droguri, precum şi în prevenirea debutului sau reluării obiceiurilor de consum.

Astfel, în cazul în care organele judiciare solicită evaluarea gradului de dependenţă al unei persoane aflate sub urmărire penală, serviciul de probaţiune, pe baza consimţământului scris al persoanei în cauză, solicită o întâlnire cu reprezentantul Centrului de Evaluare şi Consiliere Antidrog (manager de caz) din cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog care, în termen de 5 zile de la primirea solicitării, va înainta Serviciului de probaţiune un raport de evaluare ce va conţine propuneri de introducere într-un program integrat de asistenţă. Pe baza concluziilor formulate de managerul de caz, Serviciul de probaţiune întocmeşte un referat pe care îl transmite organului judiciar. Toate substanţele aflate sub control internaţional se află şi sub control naţional.

În cazul în care instanţa dispune executarea unei sancţiuni privative de libertate, consumatorul poate continua sau, după caz, poate fi inclus într-un program integrat de asistenţă derulat, în parteneriat, la locul de detenţie. Colaborarea dintre managerii de caz şi serviciile de probaţiune continuă şi în situaţia în care instanţele aplică sancţiuni neprivative de libertate (suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, libertate supravegheată).

 

·         Prevenirea și asistența integrată a consumului de droguri

Măsurile de prevenire a consumului ilicit de droguri constau în totalitatea activităţilor desfăşurate de instituţiile abilitate, în scopul evitării începerii consumului, întârzierii debutului acestuia, evitării trecerii la un consum cu risc mai mare şi promovării unui stil de viaţă sănătos. Acestea constau din: informare, educare, comunicare-sensibilizare, conştientizare, câştigare de abilităţi etc. şi se desfăşoară, de regulă, pe baza unor programe de prevenire, conform standardelor de calitate.

 

·         Asistența integrată a persoanelor consumatoare de droguri

Prin modificările şi completările Legii nr. 143/2000, a fost reconsiderată poziţia faţă de consumatorii de droguri prin abordarea patologiei acestora, atât din perspectivă medicală, cât şi din perspectivă psihologică şi socială. Astfel, tratamentul persoanelor dependente de droguri este prevăzut a se realiza în mod individualizat, prin includerea acestora într-un program integrat de asistenţă care să permită evaluarea, planificarea, monitorizarea şi adaptarea continuă a intervenţiilor terapeutice pentru fiecare consumator în parte. Includerea într-un astfel de program este decisă de către un manager de caz, în baza unei evaluări.

Acordarea serviciilor de asistenţă medicală, psihologică şi socială se face în următoarele

situaţii:

-          la cererea consumatorului sau a reprezentantului legal, în cazul minorilor sau a persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă;

-          la dispoziţia procurorului sau, după caz, a altui organ judiciar;

-          de urgenţă.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Asistent social,

Loredana Florentina Bozariu

 

 

Descarcă documente in format PDF

 

- Adeverința medicală solicitată la școală pentru a dovedi că elevul poate participa la orele de sport a fost eliminată - ORDIN nr. 438/4.629/2021privind asigurarea asistenței medicale a preșcolarilor, elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar și studenților din instituțiile de învățământ superior pentru menținerea stării de sănătate a colectivităților și pentru promovarea unui stil de viață sănătos

- Cum creezi o adresa de e-mail ?

- ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 72 din 29 iunie 2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2020 privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de elevi cei mai defavorizaţi care beneficiază de sprijin educaţional pe bază de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional acordate din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestora

Norme metodologice din 13 august 2004 pentru aplicarea Legii. nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare

- Învață să cheltuiești

- Conditii si acte necesare pentru   obtinerea alocatiei pentru sustinerea familiei.pdf

- Hotărârea nr. 564/2017 privind modalitatea de acordare a drepturilor copiilor cu cerințe educaționale speciale școlarizați în sistemul de învățământ preuniversitar

Descarca Documentele in format pdf:

 - Raportul National de Sanatate a Copiilor și Tinerilor din România 2019

 - Promovarea unui mod sanatos de viata - Inviorarea de dimineata pentru copii 

- GHID DE CONDUITĂ PENTRU PĂRINȚI – Cum trebuie să îsi pregătească copiii pentru școală în timpul pandemiei de Covid-19
,,Având în vedere contextul epidemiologic actual și necesitatea respectării măsurilor pentru desfășurarea în condiții de siguranță a procesului de învățământ în noul an școlar 2021-2022, Direcția de Sănătate Publică Iași pune la dispoziția părinților adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. la care aceștia pot adresa întrebări cu privire la vaccinare și la măsurile de organizare a activității în cadrul unităților de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.” 
Sursa: DSP IAȘI 

  -  Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

 - Despre igiena dentară la copii

 - Studiul UNICEF :  Ce înseamnă a fi astăzi un copil sănătos în România ? 

 - Reguli pentru mod de viata sanatos adoptate si in vacanta!

 - Tu ești eroul meu.pdf

 - Povestea coronavirusului Francesca DallAra.pdf

 - Ghidul de prevenire a infecției COVID 19 pe înțelesul tuturor

 - ghid pentru copii coronavirus

Studiu legat de impactul pandemiei asupra copilului