Zi de reculegere pentru personalul socio-medical din Dieceza de Iaşi

Pe 29 martie, în ziua premergătoare Duminicii Bucuriei – a patra duminică din Postul Mare, Centrul de Spiritualitate „Gaudium et Spes” din Traian (NT) a fost gazda unei zile de reculegere la care au participat 51 de persoane din diferitele oficii ale secţiunii social-caritative din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi: asociaţii, fundaţii şi alte structuri socio-caritative şi medicale din Dieceza de Iaşi (medici, asistenţi sociali, asistenţi medicali, kinetoterapeuți, studenți în aceste domenii, îngrijitori la domiciliu şi voluntari).

Ghidul spiritual al grupului a fost pr. Albert Babiaş, preot capelan la Spitalul Municipal Roman. De asemenea, au fost prezenţi pr. Egidiu Condac, director general al Asociaţiei Centrul Diecezan Caritas Iaşi şi pr. Mihai Gălăţanu, responsabil al Oficiului pentru Pastoraţia Sanitară.

Programul a început cu meditaţia pregătită de pr. Albert, care ne-a invitat să reflectăm asupra a două aspecte esențiale în activitatea celor prezenți la această întâlnire: suferința și empatia. În activitatea noastră, întâlnim frecvent situații dificile de boală, neputință, singurătate, iar deseori apare întrebarea: „De ce există atâta suferință?” și, mai ales, „De ce permite Dumnezeu suferința?”; nici în Biblie nu găsim un răspuns clar și direct. Aflăm însă că, prin neascultarea primilor oameni, răul a pătruns în lume. Planul lui Dumnezeu de reparare a acestei greșeli nu presupune eliminarea răului, ci manifestarea iubirii Sale. De aceea, însuși Isus, Fiul lui Dumnezeu, a suferit, dar a învins moartea prin Învierea Sa.

Câmpul medical și social oferă nenumărate situații în care este prezentă suferința, dar și tot atâtea ocazii de manifestare a empatiei – o abilitate care presupune acceptarea și înțelegerea stării de neputință în care se află, la un moment dat, o persoană, precum și recunoașterea rolului pe care îl are cel care îi este alături, fie prin natura profesiei, fie în calitate de voluntar. O condiție esențială a empatiei este identificarea propriilor limite și vulnerabilități. Astfel, situațiile de suferință devin ocazii de manifestare a binelui și de apropiere de Dumnezeu. Făcând un bine aproapelui, facem un bine și propriei persoane, căci nu ne putem apropia de Dumnezeu decât prin ceilalți.

După expunerea pr. Albert Babiaş, a urmat un moment de întrebări și răspunsuri, precum și de împărtășiri legate de experiențele din activitatea participanților.

Programul zilei a continuat cu meditaţii personale, recitarea Rozariului, spovezi, colocvii, Sfânta Liturghie și meditarea stațiunilor Căii Sfintei Cruci.

Mulțumiri gazdelor, preoților, participanților și tuturor celor care s-au ocupat de organizarea și buna desfășurare a acestei zile în care am trăit bucuria comuniunii între noi și cu Dumnezeu.

Celina Romila

Asistent social

Centrul de Îngrijire la Domiciliu Iași